Răspuns

Răspuns

Centrul Operațional Județean

Centrul Operațional Județean îndeplineşte permanent, la nivelul zonei de competenţă, atribuţiile privind monitorizarea, evaluarea, înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea şi coordonarea tehnică operaţională a intervenţiilor pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

Coordonarea şi conducerea, fermă şi neîntreruptă, a acţiunilor de răspuns se asigură prin Centrul Operaţional Judeţean care reprezintă subsistemul decizional;
În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia situaţiei, intervenţia se realizează pe urgenţe, potrivit eşalonului de care aparţin forţele şi mijloacelor participante.

La nivelul judeţului Hunedoara sistemul de coordonare şi conducere a intervenţiei este reprezentat de Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, care este organizat şi funcţionează în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
La nivel local sistemul de coordonare şi conducere este reprezentat de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;
La locul producerii situaţiei de urgenţă coordonarea şi conducerea este asigurată de comandantul intervenţiei/ acţiunii.
Comandantul acţiunii este, de regulă, o persoană cu funcţie de conducere din cadrul unei structuri specializate cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, numit de către prefectul judeţului sau cu aprobarea acestuia.

Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Hunedoara – denumit în continuare C.J.C.C.I, reprezintă structura inter-instituţională destinată asistării decizionale a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi coordonării şi conducerii acţiunilor de intervenţie asociate
C.J.C.C.I, este compus din reprezentanţi ai instituţiilor judeţene descentralizate sau deconcentrate, reprezentate în C.J.S.U. şi funcţionează în municipiul Deva, Piaţa Unirii nr. 6.

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi al luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.

Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale ori locale, după caz, şi cuprinde:

a) înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre;

b) înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;

c) înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale.

Avertizarea constă în aducerea la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre şi se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, pe baza înştiinţării transmise de structurile abilitate.

Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a mesajelor/semnalelor/informaţiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a atacurilor din aer.

Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General şi de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General şi de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens, precum şi de la structurile care monitorizează sursele de risc.

Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian şi se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale ori locale, după caz, prin mijloacele de alarmare prevăzute la art. 26, pe baza înştiinţării de la structurile abilitate.

Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei.

a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.

b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

c) Semnalul PREALARMĂ AERIANŢĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.

d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.

Documente

Informare si desfasurare dezbatere publica cu privire la revizuirea planului de Urgenta Externa in caz de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A - Sucursala Electrocentrale Deva
Planul de Urgenta Externa in caz de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A - Sucursala Electrocentrale Deva
Sari la conținut